Yog Ramacharaka – Dupa moarte



Oamenii cu cunoştinţe mediocre in domeniul “vieţii de dincolo”, întreabă deseori: “ce îndură sufletul imediat după despărţirea de trup? Este foarte trist să auzi răspunsurile pe care le dau uneori cu privire la această temă aşa-numitele persoane competente. Este adevărat că “o cunoaştere insuficientă este periculoasă”.

De obicei, oamenii îşi închipuie câ sufletul iese pur şi simplu din trup şi intrâ dintr-o dată într-o lume activa – în tara minunilor, a fenomenelor stranii şi misterioase. Mulţi trăiesc cu speranţa de a-i întâlni în lumea cealaltă pe toti cei apropiaţi, plecaţi mai dinainte. Deşi există un fenomen corespunzător, acestuia, totuşi imediat după separarea de trup, sufletul trebuie să treacă prin cu totul altfel de încercări. Pentru a avea o imagine mai clară, vom expune trăirile sufletului din momentul premergător despărţirii de trup şi imediat după aceasta.

Omul care se apropie de ceea ce se numeşte de obicei “moarte”, dar care este numai o stare de tranziţie dintre două mari planuri ale vieţii, simte o oboseală treptată şi o sleire a simţurilor fizice. Vederea, auzul, simţul tactil devin tot mai slabe, iar “viata” omului ne aminteşte de flacăra lumânării ce se stinge treptat. Deseori acesta este unicul fenomen al apropierii morţii. Dar, în multe alte cazuri, pe măsura tocirii simţurilor fizice, cele psihice se ascut uimitor. Se întâmplă adeseori ca muribundul să devină conştient de ceea ce se petrece în altă cameră sau în alt loc. Clarviziunea, iar uneori clarauditia, sunt deseori legate de apropierea morţii: muribundul vede şi aude ceea ce se întâmplă în localităţi îndepărtate.

Mai sunt şi cazuri surprinse de “Societatea pentru cercetări psihice” cazuri care se transmit în special de la o familie la alta – când muribundul îşi depăşeşte atât de mult personalitatea sa, încât prietenii şi rudele îl văd de la distantă, ba uneori intră chiar în conversatie cu el. La verificarea exactă a timpului, reiese aproape întotdeauna că fenomenele acestea se produc mai degrabă înainte de moartea omului decât după moarte. Desigur, mai sunt şi cazuri când dorinţa puternică a muribundului favorizează transferul corpului său astral în prezenta vreunui cunoscut, transfer realizat imediat după moarte, însă aceste cazuri sunt mult mai rare decât cele precedente. In majoritatea cazurilor, fenomenul este produs de un proces de transmitere a gândului, astfel încât în memoria persoanei de fată se întipăreşte prezenta prietenului sau a rudei muribunde, chiar în timp ce sufletul acestuia se află încă în corp.

In multe cazuri, muribundul este conştient de apropierea de oamenii iubiţi care au murit înainte. Aceasta nu înseamnă că acei oameni sunt prezenţi. Trebuie reţinut că în planul astral nu există spaţiu şi că poate veni în contact cu sufletul altui om; netinând cont de spaţiu. Cu alte cuvinte, şi fără limitele impuse de spaţiu, două suflete se pot bucura de o apropiere reciprocă a mintii şi a spiritului. Persoanei, care este încă legată de trup, îi va fi foarte greu să înţeleagă acest lucru. In planul substanţial guvernează, desigur, legile spaţiale. Telepatia ne explică fenomenele “de dincolo”. Două persoane care se află în învelişul carnal, pot intra în legătură directă prin comunicarea începuturilor lor spirituale, ele fiind în acelaşi timp în colturi diferite ale lumii. De asemenea, două suflete se pot bucura ae o stransa comunicare, fără să tină cont de spaţiu.

După cum am mai spus, muribundul vine de mai multe ori în contact sufletesc cu cei care se află deja dincolo si aceasta îl îmbărbătează foarte mult. Frumoasa trăire care însoţeşte ceea ce noi numim “moarte”, este o dovadă în plus că există cu adevărat o unire cu cei iubiţi, la care speră atât de mult oamenii buni. Dar nu se petrece chiar aşa cum îşi închipuie de obicei aceştia.

Corpul astral al muribundului se eliberează treptat de cel fizic. “Corpul astral”, după cum le este probabil cunoscut discipolilor, este copia fidelă a corpului fizic şi în timpul vieţii, în majoritatea cazurilor, sunt contopite. Totuşi, acesta părăseşte Corpul fizic la moarte şi formează pentru un timp oarecare învelişul sufletului. De fapt şi el (corpul astral) este tot material, dar dintr-o Substanţă mai fină, încât este inaccesibil măsurătorilor care se efectuează pentru substanţa obişnuită. Spre sfârşit, “corpul astral” alunecă pur şi simplu din corpul fizic, rămânânaîn legătură cu el numai printr-un şnur subţirel sau un filament, având o compoziţie astrală. In cele din urmă şi această legătură se rupe rar “corpul astral”, locuit de sufletul care a părăsit corpul fizic, se departeaza. Atât corpul fizic, cât şi cel astral, constituie numai un înveliş temporar al suflatului.

După ce a părăsit corpul fizic (în “corpul astral”), sufletul se cufundă înfr-un somn adânc sau într-o stare de “comă” (un gen de somn letargic), amintind de starea copilului cu câteva luni înainte ae naştere. Sufletul se pregăteşte pentru renaşterea din planul astral şi are nevoie de timp pentru a se adapta noilor condiţii şi pentru a se încărca cu forţa şi energia cerută de o nouă fază a existenţei. Natura este plină de astfel de asemănări – naşterea în planul fizic şi în cel astral are trăsături comune, în ambele cazuri fiind precedată de o stare de “comă”, in timpul acestei stări asemănătoare somnului, sufletul sălăşluieşte în “corpul astral”, care îi serveşte în acelaşi timp drept înveliş şi scut, după cum pântecele mamei îi serveşte copilului drept scut până la naşterea fizică.

Inainte de a continua, se cuvine să ne oprim spre a examina anumite trăsături ale vieţii sufletului în acest stadiu. De obicei sufletul doarme liniştit, nesfingherit şi apărat de influenţele de afară. Dar în unele cazuri sunt şi excepţii: şi anume, în timpul aşa-ziselor “vise” ale sufletului în stare de somnolenţă. Visele se produc din două cauze: 1) dorinţele excesive de care este suprasaturat spiritu muribundului, cum ar fi iubirea, ura sau îndatoririle neindeplinite; 2) tendinţele excesive sau gândurile celor rămaşi pe pământ (în cazul în care aceştia sunt în relaţii destul de apropiate cu sufletul celui mort), iubirea lor sau alte legături profunde.

Fiecare din aceste cauze în parte, sau amândouă la un loc, provoacă nelinişte în sufletul celui adormit şi tind să atragă sufletul înapoi pe pământ, fie sub forma comunicării telepatice, asemănătoare visului, fie, mai rar, printr-o stare similară somnambulismului din viata fizică. Şi una şi cealaltă sunt demne de compătimire, întrucât sufletul se agită din cauza lor, prin aceasta stagnând evoluţia şi dezvoltarea în noua sa fază de existentă, înainte de a trece mai departe, să analizăm această stare mai amănunţit.

Omul care a trecut liniştit din planul material în planul astral este rareori tulburat de “vise” în timpul somnului astral. El trece în mod firesc prin perioada de “comă” şi alunecă la fel de uşor într-o nouă fază a existentei, asemeni unui boboc care înfloreşte. Astfel se întâmplă, cu oamenii care au multe dorinţe pământeşti sau puternice mustrări de conştiinţă, care sunt plini de ură sau de o mare iubire, ori de grija celor rămaşi în urmă. In acest caz, bietul suflet este chinuit de aceste lanţuri pământeşti, iar somnul său astral devine febril şi agitat. Se observă atunci încercarea involuntară de a veni în contact cu pământul sau de a se arăta oamenilor râmaşi pe pământ. Câteodată, după cum am mai spus, urmează chiar stări asemănătoare cu cele ale lunaticului sau somnambulului şi bietul suflet vizitează în timp ce doarme chiar şi locurile natale. In astfel de cazuri, când apariţia este vizibilă oamenilor, se poate observa întotdeauna aspectul lui somnolent: îi lipseşte ceva din ceea ce era în viata pământească. Povestirile despre fantome confirmă acest fenomen, care poate fi explicat numai îm acest fel.

Totuşi, cu timpul, aceste biete suflete atrase către pământesc obosesc şi se cufundă în sfârşit într-un somn binecuvântat, alcătuind apanajul lor legitim. In acelaşi mod, dorinţele puternice ale acelora care au rămas în urmă facilitează de multe ori stabilirea raporturilor între ei şi sufletul plecat, provocându-i astfel o stare de agitaţie şi de nelinişte. Mulţi oameni, mânaţi de intenţiile cele mai bune, împiedicau dezvoltarea firească a fiinţei iubite în planul astral, lipsind astfel sufletul obosit de binemeritata odihnă.




WhatsApp Group whatsapp