Samael Aun Weor – Jargonul stiintific

Didactica logicã se dovedește a fi condiționatã și caracterizatã în plus de prepozițiile „în” și „cu privire la”, care nu ne conduc niciodatã la experiența directã a realului. Fenomenele naturii sunt foarte departe de a fi așa cum le vãd oamenii de științã. Desigur, de îndatã ce un fenomen oarecare este descoperit, imediat este calificat ori etichetat cu vreun ciudat termen dificil din jargonul științific.


Evident, acei termeni foarte complicați ai științei moderne, servesc doar ca paravan pentru a masca ignoranța. Fenomenele naturale nu sunt nicidecum așa cum le vãd oamenii de științã. Viața, cu toate procesele și fenomenele sale, se desfãșoarã moment de moment, clipã de clipã, iar când mintea scientistã o oprește pentru a o analiza, de fapt o ucide. În nici un caz nu este egalã cu realitatea. Orice inferențã extrasã dintr-un fenomen natural oarecare, în nici un fel nu este egalã cu realitatea concretã a fenomenului; din nefericire, mintea omului de științã, halucinatã de propriile sale teorii, crede cu fermitate în realitatea inferențelor ei.

Intelectul, halucinat, nu numai cã vede în fenomene reflectarea propriilor sale concepte, ci în plus, ceea ce este și mai rãu, vrea sã facã, într-un mod dictatorial, ca fenomenele sã se dovedeascã a fi exacte și absolut egale cu toate acele concepte cu care acesta este plin.

Fenomenul halucinației intelectuale este fascinant; nici unul din acei nerozi oameni de științã ultramoderni nu ar admite realitatea propriei sale halucinații. Cu siguranțã, pedanții acestor vremuri, în nici un chip nu ar admite sã fie calificați drept halucinați. Forța autosugestiei i-a fãcut sã creadã în realitatea tuturor acelor concepte ale jargonului științific.

Evident, mintea halucinatã se crede conștientã și vrea într-un mod dictatorial ca toate procesele naturii sã meargã pe fãgașul ideilor ei savante. Nu a apãrut bine un fenomen nou, cã și este clasificat, etichetat și plasat într-un loc sau altul, ca și cum ar fi fost într-adevãr înțeles.

Sunt cu miile termenii care s-au inventat pentru a eticheta fenomene, totuși, pseudosavanții nu știu nimic despre realitatea acestora. Ca exemplu viu a tot ceea ce afirmãm în acest capitol, vom menționa corpul uman.

În numele adevãrului, putem afirma în mod accentuat cã acest corp fizic este absolut necunoscut pentru oamenii de științã moderni.

O afirmație de acest fel ar putea sã parã foarte obraznicã pentru pontifii științei moderne, indiscutabil meritãm din partea lor excomunicarea. Totuși, avem baze foarte solide pentru a face o atât de teribilã afirmație; din nenorocire mințile halucinate sunt atât de convinse de pseudoștiința lor, încât în nici un chip n-ar putea sã accepte cruda realitate a ignoranței lor.

Dacã le-am spune ierarhilor științei moderne cã Contele Cagliostro, un foarte interesant personaj al secolelor XVI, XVII și XVIII, încã trãiește în plin secol XX; dacã le-am spune cã faimosul Paracelsus, însemnat doctor din evul mediu, încã mai existã, puteți fi siguri cã ierarhii științei actuale și-ar bate joc de noi și nu ar accepta niciodatã afirmațiile noastre.

Totuși, așa este; în prezent pe fața pãmântului trãiesc autenticii mutanți, oameni nemuritori cu corpuri ce dateazã de mii și milioane de ani.

Autorul acestei opere îi cunoaște pe mutanți, totuși nu ignorã scepticismul modern, halucinația oamenilor de științã și starea de ignoranțã a atotștiutorilor.Pentru toate acestea, nu vom cãdea nicidecum în iluzia de a crede cã fanaticii jargonului științific vor accepta realitatea insolitelor noastre declarații.

Corpul oricãrui mutant este o sincerã sfidare a jargonului științific al acestor timpuri. Corpul oricãrui mutant își poate schimba aspectul și sã revinã apoi la starea sa normalã, fãrã sã sufere nici o daunã.

Corpul oricãrui mutant poate pãtrunde instantaneu în a patra verticalã și poate chiar sã ia orice formã vegetalã sau animalã, și sã revinã apoi la starea sa normalã, fãrã sã sufere nici un prejudiciu.

Corpul oricãrui mutant sfideazã vehement vechile texte de Anatomie oficialã. Din nefericire nici una din aceste declarații nu i-ar putea convinge pe halucinații jargonului științific. Acei domni, așezați pe tronurile lor pontificale, ne-ar privi fãrã îndoialã cu dispreț, poate cu mânie și posibil chiar cu puținã milã.

Cu toate acestea, adevãrul este ceea ce este și realitatea mutanților este o sincerã sfidare a oricãrei teorii ultramoderne. Autorul cãrții îi cunoaște pe mutanți, dar nu sperã sã fie crezut de cineva.

Fiecare organ din corpul uman este controlat de legi și forțe pe care nici gând sã le cunoascã halucinații jargonului științific. Elementele naturii sunt în ele însele necunoscute pentru știința oficialã; cele mai bune formule chimice sunt incomplete: , doi atomi de Hidrogen și unul de Oxigen pentru a forma apa, se dovedește ceva empiric.

Dacã încercãm sã unim într-un laborator atomul de Oxigen cu cei doi de Hidrogen, nu se obține nici apã nici altceva, pentru cã aceastã formulã este incompletã, îi lipsește elementul foc, numai cu acest element menționat s-ar putea crea apã.

Intelectul, oricât de strãlucit ar pãrea, nu ne poate conduce niciodatã la experiența realului. Clasificarea substanțelor și ciudații termeni dificili cu care sunt etichetate acestea, servesc doar ca paravan pentru a acoperi ignoranța.

Faptul cã intelectul crede cã o oarecare substanțã posedã nume și caracteristici determinate, este absurd și insuportabil. De ce intelectul se crede atotștiutor? De ce aiureazã crezând cã substanțele și fenomenele sunt așa cum crede el cã sunt? De ce vrea intelectul ca natura sã fie o replicã perfectã a tuturor teoriilor, conceptelor, opiniilor, dogmelor, preconcepțiilor și prejudecãților sale?

În realitate fenomenele naturale nu sunt așa cum se crede cã sunt, iar substanțele și forțele naturii în nici un caz nu sunt așa cum crede intelectul cã sunt.

Conștiința treazã nu este mintea, nici memoria, nici altceva asemãnãtor. Numai conștiința eliberatã poate experimenta prin ea însãși și în mod direct realitatea vieții libere în mișcarea ei.

Însã trebuie sã afirmãm în mod subliniat cã atâta timp cât va exista în interiorul nostru orice element subiectiv, conștiința va continua sã fie îmbuteliatã în acel element și, în consecințã, nu va putea sã se bucure de iluminarea continuã și perfectã.


Info: Playerul video de pe acest blog doar face enabled la linkul extern, youtube, openload, vimeo, etc, deci trebuie sa asteptati sa se incarce!



Apreciem sprijinul celor cu suflet, pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare.

Your email is never published or shared.