Samael Aun Weor – Fericirea

Oamenii lucreazã zi de zi, luptã pentru a supraviețui, vor sã existe într-un fel, dar nu sunt fericiți. Aceastã chestiune a fericirii este „în chinezã”, cum se spune pe aici; cel mai grav lucru este cã oamenii o știu, cu toate acestea, în mijlocul atâtor amãrãciuni, se pare cã nu-și pierd speranța de a obține într-o bunã zi fericirea, fãrã sã știe nici cum sau în ce fel. Bieții oameni! Cât mai suferã! Și totuși vor sã trãiascã, se tem sã-și piardã viața…


Dacã oamenii ar înțelege ceva din Psihologia Revoluționarã, probabil chiar ar gândi diferit; dar, în realitate, nu știu nimic, vor sã supraviețuiascã în mijlocul nenorocirii lor și asta e tot. Existã momente plãcute și foarte agreabile, dar aceasta nu este fericire; oamenii confundã plãcerea cu fericirea. Petrecerile, chefurile, bețiile, orgiile, sunt plãceri bestiale, dar nu sunt fericire… Existã totuși mici petreceri sãnãtoase, fãrã beții, fãrã bestialitãți, fãrã alcool etc., dar nici aceasta nu este fericire…

Ești o persoanã amabilã? Cum te simți când dansezi? Ești îndrãgostit? Iubești cu adevãrat? Cum te simți când dansezi cu ființa pe care o adori? Permiteți-mi sã fiu puțin crud în aceste momente, spunându-vã cã nici aceasta nu este fericire. Dacã ești deja bãtrân, dacã aceste plãceri nu te atrag, dacã te dezgustã, scuzã-mã dacã îți spun cã ai fi fost altfel, dacã ai fi fost tânãr și plin de iluzii.

În orice caz, orice s-ar zice, dansezi sau nu dansezi, te îndrãgostești sau nu te îndrãgostești, ai sau nu ai ceea ce se cheamã bani, tu nu ești fericit chiar dacã gândești contrariul. O persoanã își petrece viața cãutând fericirea peste tot și moare fãrã sã o fi gãsit.

In America Latinã, sunt mulți cei care au speranța sã obținã într-o bunã zi câștigul cel mare al loteriei, crezând cã astfel vor dobândi fericirea; unii chiar îl câștigã, dar nu prin aceasta ajung la mult râvnita fericire.

Când ești tânãr visezi la femeia idealã, vreo prințesã din „O Mie și Una de Nopți”, ceva extraordinar; vine apoi cruda realitate a faptelor: soție, copilași ce trebuie întreținuți, probleme economice dificile etc. Nu existã îndoialã cã pe mãsurã ce copiii cresc, problemele cresc și ele și chiar devin imposibile…

Pe mãsurã ce bãiatul sau fata vor crește, pantofiorii vor deveni tot mai mari și prețul mai mare, asta e clar. Pe mãsurã ce copiii cresc, hainele vor costa din ce în ce mai mult; dacã sunt bani, nu e nici o problemã, dar dacã nu sunt, chestiunea e gravã și se suferã groaznic…

Toate acestea ar fi mai mult sau mai puțin suportabile dacã ar avea o soție bunã, dar când bietul bãrbat este înșelat, când „i se pun coarne”, la ce bun sã mai lupte atunci sã câștige bani?

Din nefericire, existã cazuri extraordinare, femei minunate, adevãrate soții atât la bine cât și la rãu; dar culmea culmilor, atunci bãrbatul nu știe sã o aprecieze și ajunge chiar sã o abandoneze pentru alte femei care îi vor face viața amarã. Multe sunt domnișoarele care viseazã la un „Fãt Frumos”; din nefericire, în realitate, lucrurile decurg foarte diferit și în domeniul faptelor biata femeie se cãsãtorește cu un cãlãu…

Cea mai mare iluzie a unei femei este sã ajungã sã aibã un cãmin frumos și sã fie mamã: „sfântã predestinație”, cu toate acestea, chiar dacã soțul se dovedește a fi foarte bun, lucru desigur foarte dificil, pânã la urmã totul se terminã: fiii și fiicele se cãsãtoresc, pleacã sau sunt nerecunoscãtori fațã de pãrinți, iar cãminul se sfârșește în mod definitiv.

La urma urmelor, în aceastã lume crudã în care trãim, nu existã oameni fericiți… Toate bietele ființe umane sunt nefericite. În viațã am cunoscut mulți oameni muncitori plini de bani, cuprinși de probleme, litigii de tot felul, supraîncãrcați de impozite etc. Nu sunt fericiți.

La ce servește sã fii bogat dacã nu ai o sãnãtate bunã? Bieții bogați! Uneori sunt mai nefericiți decât oricare dintre cerșetori.

Totul trece în aceastã viațã: trec lucrurile, persoanele, ideile etc. Trec cei care au bani și de asemenea cei care nu au și nimeni nu cunoaște autentica fericire. Mulți vor sã scape de ei înșiși prin intermediul drogurilor sau al alcoolului, dar în realitate, nu numai cã nu reușesc aceastã evadare, ci, ceea ce este și mai rãu, rãmân prinși în infernul viciului. Prietenii alcoolului sau ai marijuanei sau ai „L.S.D.”-ului etc., dispar ca prin minune când viciosul se hotãrãște sã-și schimbe viața.

Fugind de „Eul Însuși”, nu se obține fericirea. Interesant ar fi „sã luãm taurul de coarne”, sã observãm „EUL”, sã-l studiem cu scopul de a descoperi cauzele durerii.

Când cineva descoperã cauzele adevãrate ale atâtor mizerii și amãrãciuni, este evident cã poate face ceva… Dacã reușesc sã pun capãt „Eului Însuși”, „Bețiilor Mele”, „Viciilor Mele”, „Afectelor mele”, care îmi provoacã atâta suferințã în inimã, sã pun capãt preocupãrilor care îmi distrug creierul și mã îmbolnãvesc etc. etc., este clar cã atunci apare acel ceva ce nu ține de timp, acel ceva ce este dincolo de corp, de afecte și de minte, acel ceva ce este cu adevãrat necunoscut înțelegerii și care se numește: FERICIRE!

Fãrã îndoialã, atâta timp cât conștiința continuã sã fie îmbuteliatã, închisã în „EUL ÎNSUȘI”, în nici un fel nu va putea cunoaște legitima fericire. Fericirea are o savoare pe care „EUL ÎNSUȘI” niciodatã nu a cunoscut-o.


Info: Playerul video de pe acest blog doar face enabled la linkul extern, youtube, openload, vimeo, etc, deci trebuie sa asteptati sa se incarce!



Apreciem sprijinul celor cu suflet, pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare.

Your email is never published or shared.