Rav Michael Laitman PhD – Al saselea simt

Să începem această secțiune cu o mică fantezie. Ne aflăm într-un spațiu întunecat, un vid total. Nu putem vedea nimic, nu putem auzi nici un sunet, nu există mirosuri şi nici arome şi nu există nimic pe care să-l putem atinge în jurul nostru. Acum imaginați-vă fiind în această stare de atât de mult timp, încât ați uitat că ați avut vreodată simţuri cu care puteați să percepeți aceste lucruri. Eventual, ați şi uitat că aceste senzații pot exista.

Dintr-o dată, o aroma slabă își face apariția. Vă învăluie, dar nu vă puteți da seama care este sursa ei. Apoi, apar mai multe arome, unele puternice, altele slabe, unele dulci şi altele amare. Folosindu-le, vă puteți găsi acum drumul în lume. Arome diferite vin din locuri diferite şi puteți începe să găsiți drumul vostru, urmând aceste arome.

Apoi, fără nici un avertisment, apar sunete din toate direcţiile. Sunetele sunt toate diferite, unele sunt asemenea muzicii, unele asemenea cuvintelor, iar unele asemenea zgomotelor. Dar sunetele furnizează orientare adiţională în acel spaţiu.

Acum puteţi măsura distanţe, direcţii; puteţi ghici sursele mirosurilor şi a sunetelor pe care le primiţi. Nu mai sunteţi doar într-un simplu spaţiu; este o întreagă lume de sunete şi mirosuri.

După câtva timp, o nouă revelaţie apare, atunci când ceva vă atinge. Imediat după aceasta, descoperiţi şi mai multe lucruri pe care le puteţi atinge. Unele sunt reci, altele calde, unele uscate şi altele umede. Unele sunt tari, altele moi; unele nici măcar nu ştiţi cum sunt. Descoperiţi că puteţi pune în gură unele obiecte pe care le atingeti şi că acestea au gusturi diferite.

Până acum, aţi trăit într-o lume plină de sunete, mirosuri, senzaţii şi arome. Puteţi atinge obiectele din lumea voastră şi puteţi studia mediul înconjurător. Aceasta este lumea orbilor din naştere. Dacă aţi fi în locul lor, aţi simţi oare că aveţi nevoie de simţul vederii? Niciodată. Asta, în cazul în care nu l-aţi avut niciodată.

La fel se întâmplă şi în cazul celui de al şaselea simţ. Nu ne amintim să-l fi avut vreodată, chiar dacă iniţial l-am avut toţi în momentul sfărâmării lui Adam ha Rishon, din care facem toţi parte.

Al şaselea simţ operează asemănător cu cele cinci simţuri naturale, cu singura diferenţă că al şaselea simţ nu ne este dat de natură, ci trebuie să-l dezvoltăm singuri. De fapt, numele „al şaselea simţ” este cumva înţeles greşit, pentru că nu dezvoltăm, de fapt, un alt simţ; dezvoltăm o intenţie.

În timp ce dezvoltăm această intenţie, studiem Formele Creatorului, Formele dăruirii, opuse structurii noastre naturale egoiste. De aceea, al şaselea simţ nu ne este dat de Natură; este opus nouă.

Construind intenţia peste fiecare dorinţă pe care o simţim, ne face să fim conştienţi de cine suntem noi, de cine este Creatorul, sau dacă vrem, sau nu, să fim ca El. Doar dacă avem două opţiuni în faţa noastră putem face o alegere adevarată. De aceea, Creatorul nu ne forţează să fim ca El – altruişti – dar ne arată cine suntem, cine este El şi ne dă oportunitatea de a face propria alegere. Îndată ce am făcut alegerea, devenim oamenii care intenţionăm să fim: asemenea Creatorului, sau nu.

De ce, atunci, numim intenţia de a dărui „al şaselea simţ”? Deoarece, având aceeaşi intenţie ca şi Creatorul, devenim asemenea Creatorului. Aceasta înseamnă nu doar că avem aceeaşi intenţie, dar, deoarece am dezvoltat echivalenţa de forme cu El, vedem şi percepem lucruri pe care nu am putea să le percepem altfel. De fapt, începem să vedem cu ochii Lui.

 

UNDE ESTE O CALE, ACOLO A FOST O VOINŢĂ

În ultimul capitol am spus că, conceptul de Kli (unealtă/recipient) şi Ohr (Lumina) sunt, indiscutabil, printre cele mai importante concepte în înţelepciunea Cabalei. De fapt, dintre Kli şi Ohr, primul este mult mai important pentru noi, chiar dacă obţinerea celui de al doilea este scopul.

Să clarificăm aceasta printr-un exemplu. În filmul What the Bleep Do We Know!?, Dr.Candace Pert explică faptul că, dacă o anumită Formă nu exista anterior în mine, nu voi fi capabil să o văd în exterior. Ca exemplu, ea foloseşte povestea despre Indienii care stăteau pe ţărmul oceanului şi priveau cum soseşte armada lui Columb. Ea spune că se crede că Indienii nu au putut vedea navele, chiar dacă priveau chiar spre ele.

Dr. Pert a explicat că Indienii nu puteau vedea navele, deoarece nu aveau în minţile lor un model similar preexistent. Doar shamanul, care era curios din cauza valurilor care păreau că vin de nicaieri, a descoperit navele, după ce a încercat să îşi imagineze care ar putea fi cauza acestor valuri mici. Când a descoperit navele, el le-a spus locuitorilor tribului, le-a descris ce a văzut şi, apoi, au putut şi aceștia să vadă navele.

Vorbind în limbaj Cabalistic, este nevoie de un Kli interior ca să detectăm un obiect exterior. De fapt, Kelim (pluralul de la Kli) nu doar că detecteaza realitatea exterioară, dar o şi crează! De aceea, armada lui Columb a existat doar în minţile lor, Kelim interior al Indienilor care au văzut-o şi au raportat despre ea.

Dacă un copac cade în pădure şi nu este nimeni prin preajmă ca să-l audă, mai face acesta vreun zgomot? Acest faimos koan Zen (o ghicitoare specială Zen) poate fi, de asemenea, parafrazată în termeni Cabalistici: dacă nu există nici un Kli care să detecteze sunetul copacului care cade, cum putem şti că acesta a făcut vreun zgomot?

În mod similar, am putea transforma descoperirea lui Columb într-un koan Zen şi să întrebăm, „Înainte ca Columb să descopere America, a existat oare aceasta?”

Nu există astfel de lucruri, precum lumea exterioară. Sunt dorinţe, Kelim, care crează lumea exterioară în concordanţă cu propriile forme.

În afara noastră sunt doar Forme Abstracte, intangibilul, imperceptibilul Creator. Ne formăm lumea prin intermediul formelor propriilor noastre instrumente de percepţie, a propriilor noastre Kelim.

Din acest motiv, nu ne va ajuta dacă ne rugăm Creatorului să ne ajute să ieşim din mizeria noastră, sau să schimbăm lumea din jurul nostru, ca să devină mai bună. Lumea nu va deveni bună, sau rea; este o reflectare a stării propriilor Kelim. când corectăm propriile Kelim şi le facem mai frumoase, lumea va deveni mai frumoasă, de asemenea. Tikkun se află în interior şi la fel este şi Creatorul. El este sinele nostru corectat.

Asemenea unei bufniţe de noapte, pădurea în timpul nopţii este perioada de maximă vizibilitate. Pentru noi, este un timp al orbirii. Realitatea noastră este o proiecţie a propriilor Kelim interioare şi ce numim „lumea reală” este o reflecţie a propriei corecţii, sau corupţii. Noi trăim într-o lume imaginară.

Dacă ar fi să ne ridicăm deasupra acestei lumi imaginare, către adevărata percepţie, ar trebui să ne adaptăm la adevărate modele. La sfârşitul zilei, ceea ce percepem va fi în concordanţă cu propria structură, în concordanţă cu modul în care construim aceste modele în noi. Nu există nimic pe care să-l descoperim în exteriorul nostru, nimic care să fie revelat, în afară de Lumina Superioară abstractă care operează pe noi şi revelează noua imagine din interiorul nostru, în concordanţă cu propria pregătire.

Acum, tot ceea ce rămâne este să descoperim unde putem găsi Kelim corectate. Există ele în interiorul nostru, sau trebuie să le construim? şi, dacă trebuie să le construim, cum vom face aceasta? Acesta va fi subiectul urmatoarelor secţiuni.

 
Cartile lui Michael Laitman se pot vedea la linkurile de mai jos:

- link 1 - aceasta pagina

 

Info: Playerul video de pe acest blog doar face enabled la linkul extern, youtube, openload, vimeo, etc, deci trebuie sa asteptati sa se incarce!



Fără sprijinul vostru acest website poate dispărea.


Your email is never published or shared.