• Bine ați venit pe site-ul TrezireaInteligentei.ro

    Iubirea si Adevarul nu pot fi descoperite prin carti, biserici sau temple. Acestea vin in fiinta prin cunoasterea de sine. Cunoasterea de sine este un proces anevoios dar nu dificil; el devine dificil doar atunci cand incercam sa ajungem la un anume rezultat. Dar a fi doar constienti in fiecare moment, clipa de clipa de propriile noastre ganduri si sentimente, de toate actiunile noastre fara nici un fel de condamnare sau justificare, aduce libertatea, eliberarea in care exista aceasta fericire a adevarului.

After Earth (2013) – Pericolul este real, frica este doar o alegere

after_earth_fan_art_poster__by_sivadigitalart-d68fvei

Pericolul este real, frica este doar o alegere. Filmul After Earth (2013), este o calatorie in interiorul fiintei umane, o lupta cu sentimentul care a inrobit omul si a reusit sa il aduca pe calea controlului, initierea avea loc pentru a reusi sa depasesti acest sentiment care este o creatie a minti pentru a te proteja de o posibila distrugere a corpului. Un instinct animalic, o lupta cu regnul animal, care este adanc inradacinat in subconstientul uman. Odata ce ai fost initiat, totul este vazut in alt fel. In multe filme se prezinta acest mesaj, frica poate fi invinsa atunci cand ea este pusa fata in fata cu moartea.

Vezi intregul post »

Paramahansa Yogananda – Legea miracolelor

Îi datorăm marelui scriitor Lev Tolstoi, o poveste încântătoare, “Cei trei pustnici”, pe care prietenul său Nicolas Roerich a rezumat-o astfel: “Pe o insulă trăiau trei pustnici bătrâni. Ei erau aşa de simpli încât singura lor rugă era: ‘Noi suntem trei, voi sunteţi Trei, aveţi milă de noi!’ Această rugă aparent naivă făcea o mulţime de minuni.

Vezi intregul post »

Stiinta si Religie – Imperativul cognitiv

De ce exista dumnezeu

Imperativul cognitiv determină funcţiile superioare ale minţii să analizeze percepţiile procesate de creier şi să le transforme într-o lume plină de semnificaţie şi scop. Prin aceasta li s-a dat fiinţelor umane un geniu neîntrecut pentru adaptare şi supravieţuire. Dar aceste abilităţi cognitive au şi ele un dezavantaj. In strădania sa neobosită de a identifica şi soluţiona orice ameninţare care ne poate răni, mintea a descoperit un adevăr alarmant care nu poate fi rezolvat prin niciun mijloc natural — adevărul trist că toată lumea moare.

Vezi intregul post »

Stiinta si Religie – Cum intelege mintea lumea: operatorii cognitivi

De ce exista dumnezeu

Vă mai amintiţi robotul dureros de lent, din capitolul al doilea, care este incapabil să-şi repete călătoria de la un capăt la celălalt al camerei, ca să deschidă o uşă ? Un simplu X, pus pe uşă de oamenii de ştiinţă, l-a împiedicat să-şi ducă la bun sfârşit cea de-a doua excursie. Noi, oamenii, ne uităm aproape fără efort dincolo de X ca să vedem o uşă.

In fiecare clipă, dam la o parte distracţiile, navigam prin pâlcul de stimuli mentali şi externi şi creăm redări exacte, de încredere, ale lumii din afara cutiei noastre craniene. Şi totuşi, problema cu care s-a confruntat creierul robotului primitiv este aceeaşi pe care o întâmpină şi creierul uman la cel mai fundamental nivel de interacţiune cu lumea: trebuie să extragem semnificaţia şi relevanţa din fluxul constant de informaţie senzorială care ne bombardează creierele, în fiecare moment al existenţei noastre.

Vezi intregul post »

Jonathan Black – Solomon, sex si frumusete

IMG_20150914_084635

Cine este aceea care se iveşte ca zorile, frumoasă ca luna, curată ca soarele, dar cumplită ca nişte oşti sub steagurile lor? – Cântarea cântărilor, 6:10

Am văzut cum descrie Homer intervenţia zeilor în luptă în măreţul grai ce curge pe pagină.

Ii descrie pe zei acţionând şi în alte feluri. In Iliada, îi face un minunat portret lui Paris, care o răpise pe Elena, fapt soldat cu asediul de zece ani:

„Paris şi-a pus repede strălucitoarea sa armură de bronz şi a dat fuga de la casa lui până sus, pe zidurile cetăţii. Alerga prin oraş ca un armăsar scăpat din grajd, care galopează pe câmpie, victorios, către locul preferat de scăldat. Işi dă capul pe spate, a lui coamă pe grumaji i se revarsă, şi porneşte ca din puşcă, alergând atât de iute, că picioarele abia îi ating pământul. Şi Paris a sosit aşa, impresionant în armura sa, strălucind ca soarele şi râzând, ştiind că era frumos.”

Paris şi Elena trebuiau să fie împreună pentru că erau amândoi frumoşi. El fusese într-o vizită la curtea soţului ei, Menelau. Se uitase în ochii Elenei şi îşi văzuse acolo propria soartă.

Vezi intregul post »