Mintea, care este competitiva, se afla in conflictul devenirii, gandeste in termeni comparativi, nu este capabila de a descoperi realitatea.
Gandul-sentiment care este profund constient, este intr-un constant proces de auto-descoperire – aceasta descoperire fiind adevarul, este eliberatoare si creativa.
O astfel de auto-descoperire duce la liberatea de cunoastere a complexitatii intelectului.
Viata complexa a intelectului este de a gasi satisfactie in dependente: curiozitate distructiva, speculatie, cunoasterea pura, barfa, si asa mai departe, impiedicand simplitatea vietii.
O dependenta, o specializare, ofera claritate mintii, un mijloc de focalizare a gandirii, dar aceasta nu este reala inflorire a gandirii-sentiment.
Libertatea fata de distragerea atentiei este mult mai dificila, deoarece noi nu intelegem pe deplin procesul gandirii, sentiment care, in sine, a devenit un mijloc de distragere a atentiei.
Fiind mereu incompleta, capabila de o curiozitate speculativa si formulare, are puterea de a crea obstacole proprii, iluzii, care impiedica constientizarea realitatii.
Deci aceasta devine propria distragere a atentiei, propriul sau inamic. Faptul ca mintea are capacitatea de a crea iluzia, trebuie inteles inainte de a putea fi in intregime liberi de propriile sale auto-create distrageri.
Mintea trebuie sa fie in continuare complet tacuta. Pentru toti gandirea devine o distragere a atentiei.
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
.png)