Articole

Jiddu Krishnamurti – Misterul mortii

Jiddu

Krishnamurti: De ce ai o privire atât de nefericită? De ce ești nemulțumit? Ce anume te frământă? Și de ce mă vizitezi din nou?

Susunaga Weeraperuma: Săptămâna trecută un prieten al meu a murit de cancer. A fost o moarte chinuitoare. Durerea pe care o avea era de nesuportat. Deci, medicii l-au drogat pentru a-i opri durerea. Prin urmare el a fost semi-conștient în ultimele zile ale vieții sale.

K: Ce fel de cancer a avut?

S W: A avut cancer pulmonar. Am reflectat asupra faptului că viața noastră s-ar putea încheia într-o zi.

K: Nu, viața nu ”se va putea termina”; viața se va termina. Mai devreme sau mai târziu, vom muri cu toții.

S W: Având în vedere progresele enorme în medicină, nu este imposibil ca omul să poată depăși moartea, în viitorul îndepărtat. Până atunci presupunem că suntem cu toții muritori. ”Omul este muritor” – această afirmație se bazează pe experiențele noastre din trecut, dar în viitor am putea realiza nemurirea fizică.

K: Asemenea speculații provin cu siguranță din frica de moarte. Dacă nu ți-ar fi frică de moarte nu ai spune astfel de lucruri.

S W: Vrei să spui că teoriile privind reîncarnarea și viața de apoi sunt rezultatul fricii de moarte?

K: Bărbatul sau femeia care trăiește intens, în atemporalul acum, nu este interesat de mâine. Mâine devine important atunci când dorești să eviți ceea ce se petrece în prezent.Persoanele în vârstă privesc spre trecut, iar tinerii cu nerăbdare spre viitor. Dar persoana care trăiește clipă de clipă în eternul prezent nu va avea nici timpul nici înclinația de a fi distras de gânduri despre trecut sau viitor.

S W: Cărțile religioase sunt pline de teorii cu privire la ceea ce ne așteaptă după moarte. Dar sugerați că toate aceste teorii nu au nici o substanță. Sugerați că omul a inventat aceste teorii, deoarece el se teme de bătrânețe și moarte. Înțeleg că astfel de teorii, probabil, au  luat ființă ca urmare a unei nevoi psihologice. Credința într-o altă viață, în viața de apoi, probabil că reduce considerabil frica de moarte.

K: Este o idee liniștitoare că veți întâlni bunica moartă în rai sau în altă parte. Atunci când cei dragi mor, tu nu vei cunoaște durerea separării, deoarece te vei simți în siguranță știind că într-o zi îi vei regăsi.

S W: Dacă am da la o parte originile psihologice ale acestei teorii a reîncarnării, am putea să o reexaminăm? Lăsând deoparte aceste rațiuni psihologice, de ce această teorie este luată în considerare și are un astfel de impact asupra oamenilor.

K: Domnule, aceasta este o abordare greșită. Când cunoști fundalul psihologic al unei credințe, atunci când vezi că o anumită credință a fost inventată de o minte înspăimântată, atunci vei îmbrățișa acea credință? Domnule, de ce este necesară o credință? Nu poți trăi fără credințe? O minte sănătoasă nu are nevoie de sprijinul credințelor.

S W: Dacă medicii m-ar informa că sufăr de o boală incurabilă și că mai am doar câteva zile de trăit, aș avea dreptul să le solicit să fiu omorât fără durere? Ai recomanda eutanasia? Ce sens ar avea de a-mi prelungi viața prin mijloace artificiale, dacă am fost redus la starea de legumă, ca urmare a unui accident?

K: Oamenilor le place să se considere foarte inteligenți și extraordinari, dar adevărul este că încă suntem barbari. Omul este violent. Aceasta este realitatea. El dă expresie acestei violențe rostind cuvinte urâte sau torturânu-i pe cei pe care îi urăște. Uciderea este expresia extremă a acestei violențe. Indiferent dacă ajungi să ucizi pe altcineva sau dacă îți faci rău ție, aceasta implică totuși distrugerea vieții. Eu nu susțin uciderea cuiva chiar și dacă aceasta se face fără durere, și nici nu aprob sinuciderea. Sinuciderea este o manifestare a violenței, care este îndreptată împotriva ta.

S W: De ce suntem violenți?

K: Suntem violenți deoarece suntem egoiști. Urmărirea nemiloasă a propriilor interese este violență. Sinele este nesățios. Dorințele și preocupările sinelui sunt nesfârșite. Sinele se poate comporta doar egotic, ceea ce este un alt mod de a spune că sinele se poate comporta doar violent.

S W: Îmi amintesc foarte clar cum ai răspuns la o telegramă sosită de peste mări atunci când locuiai în Colombo. Un prieten de-al tău ți-a trimis un mesaj telegrafic când era pe moarte. Atunci i-ai trimis o telegramă de iubire din partea ta cu cuvintele ”mă gândesc la tine”.

K: Dacă ai dorința sinceră de a ajuta o persoană, atunci trebuie să acționezi când această persoană este în viață. După, funeraliile grandioase sau monumentele sunt gesturi de afecțiune lipsite de sens. Este ipocrizie să disprețuiești pe cineva în timpul vieții și apoi să-i acordați omagii după ce sărmanul om a murit.

S W: De ce plânge inima cuiva atunci când un prieten apropiat moare?

K: Atunci când cineva iubit moare este firesc ca durerea să afecteze rudele și prietenii săi și să plângă. Crezi că ei plâng de îngrijorare pentru persoana care a murit? Oare nu plâng ei pentru că deodată sunt conștienți de pierderea lor personală? Cei care au murit, au plecat definitiv și te confrunți cu o îngrozitoare singurătate, o dureroasă goliciune, care nu poate fi umplută. Și plângi pentru că asta îți dă un sentiment de ușurare. Dar oricât ai plânge sau te-ai ruga, morții nu vor învia.

S W: Cred că finalitatea absolută a morții face această experiență atât de teribilă.

K: Atunci când moartea îți bate la ușă, nu poți să spui ”Te rog, doamnă moarte, să fii amabilă și să mai aștepți o săptămână sau mai multe până când îmi termin treaba”. Când vine moartea trebuie să renunți la tot și să pleci. Nu-ți poți lua proprietățile cu tine. Vei fi separat definitiv de familie și prieteni. Acesta va fi sfârșitul tuturor realizărilor tale, gloriei tale, a plăcerilor și neplăcerilor tale. Vei merge mai departe cu mâinile goale, la fel cum te-ai născut.

S W: Tocmai ai spus că în momentul morții cineva este obligat să abandoneze totul și să plece. Pot să te întreb ceva foarte exact? Unde merge cel care moare?

K: Domnule, ce ești tu? Ai un nume și un cont bancar, ceea ce te face să simți că ești un individ, o persoană. Dar crezi că există cu adevărat o persoană distinctă, separată? Ce ești tu, altceva decât o colecție de gânduri, emoții, tendințe, înclinații, ură, necazuri, temeri, ambiție, dorințe, credințe și idei? Această asociere de calități este ceea ce ești. Nu ești nimic altceva decât aceste calități. Dacă aceste calități sunt eliminate una câte una, atunci ce mai rămâne? Nu mai rămâne nimic. Prin urmare nu există ceva ca ”eu” sau ”al meu”. Nu realizezi că nici una din aceste calități ale tale nu este fixă sau permanentă? Toată această agregare, inclusiv orice gând și sentiment, este supus schimbării. Puteți avea dorința de a crede că undeva în voi este ascunsă o substanță neschimbătoare, numită suflet. Dar, veți descoperi că ”sufletul” sau ”atman” este doar un concept, o creație a minții, ca urmare a acestei dorințe de permanență și de securitate, și, la fel ca toate conceptele, și acest concept este de asemenea schimbător. Prin urmare, când vezi că nu există nimic permanent în tine și că atât lumea interioară cât și cea exterioară este într-o continuă mișcare, atunci cine este în măsură a explora această întrebare cu privire la reîncarnare. Totul în conștiința noastră, inclusiv corpul, este într-o permanentă transformare, deoarece procesul gândirii este format dintr-o succesiune de gânduri într-o stare dinamică, de flux. Și corpul este diferit de minte? Gândurile mor și renasc. Corpul fizic de asemenea moare și renaște mereu. Este clar că nimic nu există permanent? Dacă nimic nu există permanent, atunci nimic nu se reîncarnează. Ai înțeles problema? Reîncarnarea devine o posibilitate doar dacă există o entitate permanentă, neschimbătoare, singura care ar fi capabilă să se deplaseze de la o viață la altă viață, ca un pasager care călătorește de la o stație de cale ferată la o altă stație. Dar, dacă nu există un astfel de pasager, dacă nu există o astfel de entitate, atunci cu siguranță nu există nimic care să se reîncarneze.  Reîncarnarea este doar o teorie născută din dorința omului de continuitate.

S W: Sunt familiarizat cu ceea ce ai spus referitor la acest foarte important subiect care este moartea. Ai afirmat că moartea psihologică ar trebui să preceadă moartea corpului fizic.

K: Este corect. Poți ”tu” muri înainte de a muri?

S W: Înaintea morții fizice, sper să mor față de tot ceea ce-mi place sau displace, față de griji, frici și așa mai departe. Ce frumos ar fi dacă aș fi capabil să mor față de întregul meu trecut!

K: După ce veți muri față de întregul dumneavostră trecut, veți descoperi un nou început.

S W: Asta-i tot?

K: Atunci când mintea a fost curățată de trecut, atunci când este liberă de timp, ceva indestructibil se va pogorî atunci peste tine.

S W: Ești gata să renunți la corpul tău?

K: Atunci când pentru mine va veni timpul să merg, voi păși în casa morții zâmbind.

CE ÎNSEAMNĂ A MURI?

Să renunți la tot. Moartea taie ca un brici foarte ascuțit toate atașamentele voastre, zeii și superstițiile voastre, dorința pentru o viață următoare confortabilă, și așa mai departe. Intenționăm să aflăm ce înseamnă moartea, deoarece este la fel de importantă ca și viața. Deci, cum pot afla efectiv, nu teoretic, ce înseamnă să mori? Eu acum vreau să știu cum vrei tu să descoperi asta. Eu vorbesc pentru tine, așa că nu adormi. Ce înseamnă a muri? Pune-ți singur această întrebare. Când suntem tineri sau când suntem foarte bătrâni, această întrebare este întotdeauna prezentă. Aceasta înseamnă a fi complet liber, a fi total detașat de tot ceea ce omul a adunat, și ceea ce singur și de bună voie ai adunat. Nici un atașament, nici zei, nici viitor, nici trecut. Tu nu vezi această frumusețe, această măreție, această extraordinară putere, ca atunci când trăiești să mori. Înțelegi ce înseamnă asta? Atunci când trăiești să mori în fiecare moment astfel încât de-a lungul întregii vieți să nu fii atașat de nimic. Asta înseamnă moartea.

A TRĂI ÎNSEAMNĂ A MURI

DECI, VIAȚA ESTE MOARTE. Ai înțeles? Viața înseamnă că în fiecare zi trebuie să renunți la toate atașamentele tale. Poți face asta? Un lucru foarte simplu, dar cu implicații uriașe. Așa că fiecare zi este o nouă zi. În fiecare zi muriți și vă încarnați. Există o extraordinară vitalitate, există energie, deoarece nu există nimic care să te înspăimânte, de care să-ți fie frică. Nu este nimic care te-ar putea afecta, nimic care să te rănească.

 
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:

- link 1 - aceasta pagina

- link 2 - aceasta pagina

 

Te-au ajutat informațiile publicate pe acest website?

Spune "mulțumesc" printr-o donație:


Hide picture