Ilie Cioara – Seriozitatea

In vorbirea noastră curentă, seriozitatea capătă diferite semnificaţii. Socotim serios, de pildă – individul care exteriorizează o atitudine plină de gravitate. Nu face risipă de vorbe. Are, din obişnuinţă, o figură mohorâtă, mai mult încruntată. Rareori zâmbeşte sau este bine dispus. In acest caz, pentru el şi cei din jur, este o adevărată sărbătoare.

De fapt, aici este vorba de o fire taciturnă, care se comportă potrivit trăsăturilor temperamentului său. Stările lui conflictuale sunt consumate, în marea lor majoritate, în zonele mai profunde ale ego-ului şi numai întâmplător izbucnesc în afară.

De asemenea, socotim seriozitate şi atitudinea însoţită de conştiinciozitatea pe care o manifestă un individ in raporturile sale cu semenii şi restul mediului ambiant. El este cumpătat şi sarguincios faţă de obligaţiile care îi revin la locul de muncă, ca familist, etc.

Il numim serios şi pe cel care depune un efort susţinut pentru atingerea unui scop, pe care îl are în vedere, în mod permanent, ca ţel suprem. Sportivul care visează medalia şi urcarea pe podium, elevul ce aspiră la cununa de lauri, politicianul care îşi urmăreşte popularitatea, scriitorul sau omul de ştiinţă interesaţi de glorie, renume, etc.

In aceste ultime exemple, oamenii devin robii propriilor aspiraţii. Un consum enorm de energie, făcut adeseori în dauna sănătăţii fizice.

Seriozitatea la care ne referim în tema noastră, are o accepţiune mult mai profundă şi mai cuprinzătoare, depăşind prin caracterul său general, nuanţele înguste ale particularului.

A fi cu adevărat serios înseamnă a întâmpina viaţa aşa cum este ea, in ansamblu, cu o atenţie lucidă, globală, plină de solicitudine şi condescendenţă.

Intreaga existenţă fiind într-o perpetuă scurgere, ne aduce, cu fiecare clipă, o notă de prospeţime, calitate care ne obligă să adoptăm în faţa ei, o atitudine adecvată. Deci, numai în această împrejurare ne putem verifica autenticitatea seriozităţii.

Modul nostru de funcţionare, aşa cum reiese din relaţiile tehnice, este defectuos, noi înşine fiind consideraţi superficiali, neserioşi, ca absenţi parţial sau total la ceea ce este prezent, viu şi activ. In raporturile cu semenii şi mediul ce ne înconjoară, ne folosim de reziduurile trecutului, care influenţează negativ înţelegerea vieţii.

Pentru a ne însuşi calitatea “seriozitate” ni se cere să realizăm acel contact direct, simplu, fără intermediari, şi fără să aşteptăm vreun rezultat anticipat, fiecare reacţie care apare în câmpul conştientului, la întâlnirea cu lumea exterioară sau lumea noastră lăuntrică. Altfel exprimat: să ne observăm fiecare gând, dorinţă, sentiment, orice stare emotivă, care se iveşte la confluenţa cu viaţa, fără să facem comentarii sau analize, sau să încercăm a modifica ceea ce “este”.

Numai ascultarea şi observarea tacită a reacţiilor gândirii noastre ne conduc la ordinea şi pacea interioară, prin care ni se deschid perspectivele contopirii cu Absolutul si intelegerii, cu adevarat, a vietii.

 
Cartile lui Ilie Cioara se pot vedea la linkurile de mai jos:

- link 1 - aceasta pagina

- link 2 - aceasta pagina

 

Info: Playerul video de pe acest blog doar face enabled la linkul extern, youtube, openload, vimeo, etc, deci trebuie sa asteptati sa se incarce!



Apreciem sprijinul celor cu suflet, pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare.

Your email is never published or shared.