Ilie Cioara – Energia psihica fragmentara

Fiecare gând, dorinţă, scop, interes, ideal sau sentiment sunt, prin natura lor, energii şi imagini înregistrate memorial, care, în contact cu mişcarea vieţii, îşi manifestă prezenţa prin reacţii mintale. Aceste impulsuri mecanice cu sens dual definesc structura mărginită a omului ca „sine” sau „ego” – creaţie tempo-spaţială.

Readucerea în prezent a unei dorinţe, de pildă, îi va mări acesteia energia purtătoare şi, cu fiecare repetare, va face din ea o adevărată obsesie. In acest mod, dorinţa respectivă împătimeşte individul până la nivel de sclavie, degradându-l fizic, moral şi spiritual.

Nefericirea fiinţei umane este strict legată de abordarea vieţii ca structură egoistă, fundamentată pe acest gen de energii fragmentare.

Astfel, dorinţa de împlinire a unei plăceri, a cărei amintire ne-a rămas înregistrată în memorie din experienţele anterioare, conduce în mod fatal la divizarea fiinţei.

Atâta vreme cât interesul personal va constitui pivotul în jurul căruia ne ajustăm existenţa, vom fi mereu în conflict atât cu noi înşine, cât şi cu restul lumii.

Căutarea insistentă a tot ce ne face plăcere şi fuga din faţa neplăcutului, ne transformă în nişte luptători nefericiţi. Şi, cu toate că trăim în societate, suntem totuşi nişte izolaţi, captivi ai acestor energii care ne automatizează întreaga mentalitate.

Viaţa, prin scurgerea ei normală şi firească, ne scoate în cale fapte, întâmplări, evenimente etc. Toate acestea sosesc şi pleacă, după propria lor lege, a cărei realitate noi, din păcate, o ignorăm. De fapt, toate câte ni le aduce mişcarea vieţii nu sunt altceva decât efecte naturale ale unor cauze pe care, cândva, noi înşine le-am determinat.

Şi cum ar trebui să răspundem la toate acestea? Tot prin căutarea lipicioasei plăceri şi evitarea sau fuga din faţa neplăcutului? Nicidecum! Dacă totuşi o facem, prin această atitudine efectele devin la rândul lor noi cauze, care, peste o vreme, le vom întâlni din nou ca simple şi fireşti ecouri ale acestor determinări.

Aşadar, cu mintea noastră particulară, condiţionată de energii fragmentare care funcţionează prin reacţii mecanice, nu vom putea niciodată să întâlnim, în mod real, prospeţimea şi noutatea vieţii în constanta ei mişcare.

In continuare, iată, ce perspectivă ni se oferă:

Simpla conştientizare a acestei neputinţe funcţionale determină mintea noastră să tacă. Iar o dată cu această tăcere smerită, fiinţa noastră se integrează. Acest fenomen al uniunii psiho-somatice face ca mintea să capete o extensie infinită. Şi, în ipostaza de pace sau neclintire, suntem Conştiinţa atentă şi lucidă şi dispunem de o energie pură adimensională.

In această conjunctură, întâlnim, prin contopire, pe Nenumitul fără început şi fără sfârşit, pe Cel ce a fost dintotdeauna şi va fi în veşnicie.

Mai precizăm că numai întâlnirea cu Sublima Realitate îl face pe trăitor să vorbească în deplină legitimitate despre existenţa acesteia.

 
Cartile lui Ilie Cioara se pot vedea la linkurile de mai jos:

- link 1 - aceasta pagina

- link 2 - aceasta pagina

 

Info: Playerul video de pe acest blog doar face enabled la linkul extern, youtube, openload, vimeo, etc, deci trebuie sa asteptati sa se incarce!



Apreciem sprijinul celor cu suflet, pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare.

Your email is never published or shared.