site
	stats

Stiinta si Religie – Controlorul principal: hipotalamusul

De ce exista dumnezeu

Dintr-o perspectivă evolutivă, cea mai veche structură din sistemul limbic uman este hipotalamusul, care se află lângă capătul superior al creierului. Chiar dacă hipotalamusul este o parte a sistemului limbic, poate fi considerat drept controlorul principal al sistemului nervos autonom. Hipotalamusul are două secţiuni fundamentale: secţiunea interioară, care este conectată la sistemul de inhibiţie şi poate genera emoţii calmante, şi marginea exterioară, care este o extensie a sistemului de excitare în creier. Hipotalamusul poate ajuta la crearea emoţiilor de bază, cum ar fi furia şi teroarea, la fel ca şi a stărilor pozitive, de la plăcere moderată, la extaz.

Unul dintre rolurile majore ale hipotalamusului este acela de a lega operaţiile sistemului autonom la structurile superioare ale neocortexului creierului. El asigură legătura-cheie prin intermediul căreia creierul poate instrui sistemul autonom să regleze funcţiile corpului. Este, de asemenea, poarta prin care impulsurile autonome pot fi transmise către structuri superioare ale creierului pentru procesare şi înţelegere. Prin urmare, hipotalamusul poate afecta orice organ sau parte a corpului.

Deşi studiile efectuate asupra meditaţiei şi a altor experienţe spirituale nu au observat, în mod specific, hipotalamusul la lucru în timpul acestor stări, rezultatele activităţii hipotalamice sunt clar vizibile în schimbările autonome şi hormonale observate în timpul acestor stări. S-a demonstrat că meditaţia modifică eliberarea de hormoni, cum ar fi vasopresina, care ajută la reglarea tensiunii arteriale, hormonul care stimulează tiroida, hormonul de creştere şi testosteronul — toate fiind controlate în grade variate de hipotalamus. Pare deci foarte probabil că se întâmplă ceva în hipotalamus în timpul experienţelor spirituale şi al practicilor religioase.

creirul

Your email is never published or shared.