Rudolf Steiner – Regnurile superioare ale fiintelor spirituale

Rudolf Steiner

Nu se reduce totul la cele patru regnuri naturale: mineral, vegetal, animal şi uman. Acestea alcătuiesc ceea ce omul poate vedea în mod normal. Am arătat deja că omul, de exemplu în timpul atlanţilor, a fost alături de entităţi al căror corp cel mai dens era cel eteric. Amintirea acestor vremuri a fost păstrată de mitologiile diverselor popoare, dar aceşti Zeus, Apolo şi alţii au fost fiinţe reale pentru vechii atlanţi; în timpul somnului ei trăiau împreună cu aceştia.

– Video inserat in textul articolului! –

Videoclipul a fost realizat folosindu-se date obţinute pe parcursul ultimilor 4 ani, cu ajutorul unui magnetograf. Deşi cunoaştem foarte multe informaţii privind activitatea astrului solar, rămân, însă, multe enigme de elucidat. Cercetătorii Centrului Spaţial Goddard, coordonat de NASA, au publicat un videoclip în care ne oferă o altă perspectivă asupra uriaşei stele din centrul Căii Lactee.

“Soarele este un obiect cosmic cu un câmp magnetic foarte puternic, însă noi nu putem observa cu ochiul liber liniile care compun acest câmp. Prin urmare, am realizat pe computer o reprezentare a acestor linii, pentru a ne putea face o imagine despre cum este structurat câmpul magnetic al astrului solar”, a declarat fizicianul Holly Gilbert.

Videoclipul a fost realizat folosindu-se date obţinute pe parcursul ultimilor 4 ani, cu ajutorul unui magnetograf. În videoclip, câmpul magnetic a fost reprezentat în linii de culori diferite, corespunzând liniilor de forţă propulsate în spaţiul cosmic, dar şi celor care converg la capetele magnetului.

Studierea câmpului magnetic al Soarelui este foarte importantă pentru oamenii de ştiinţă. Informaţiile obţinute îi ajută pe aceştia să înţeleagă mai bine modul în care se produc furtunile solare, dar şi cum afectează acestea fenomenele meteorologice de pe Terra.

Există în mod real astfel de fiinţe care nu au coborât până la încarnarea corporală. Putem aşadar percepe alte regnuri, superioare omului, dintre care trei ne interesează în mod deosebit. Să folosim pentru ele numele care le-au fost date de esoterismul creştin: regnul care se află în imediată atingere cu omul, cel al îngerilor, a fost numit cel al Spiritelor clarobscurului.

Următorul regn, superior celui al îngerilor, numiţi în limba greacă Angeloi, este regnul arhanghelilor, Archangeloi sau Spirite ale focului, şi în sfârşit un alt regn, şi mai evoluat, este cel al forţelor originare, Archai, Spiritele personalităţii. Vom analiza puţin viaţa acestor trei regnuri situate mai presus de om. Aşa cum omul participă la viaţa plantelor atunci când cultivă pământul, aceste regnuri superioare participă la viaţa omenească. În prezent omul are un Eu, un corp astral, un corp eteric şi un corp fizic. Ce anume asigură continuarea evoluţiei? Faptul că omul lucrează tot mai mult asupra propriei persoane. Astăzi Eul omului este în mare măsură neputincios faţă de alte părţi din fiinţa sa. Gânditi-vă că omul de astăzi în general nu este în stare să-şi stăpânească pasiunile, ci acestea, deci corpul său astral, sunt cele care îl dirijează. Din acest punct de vedere există deosebiri mari între oameni. Unii sunt supuşi în întregime forţelor astrale, pasiunilor lor. Priviţi pe sălbaticul care îşi mănâncă semenul şi comparaţi-l cu europenii civilizaţi de acum; luaţi apoi în considerare un om foarte elevat, ca de exemplu Schiller sau Francisco d’Assisi. Vedeţi că există o evoluţie continuă datorită eforturilor omului care învaţă să-şi stăpânească corpul astral cu ajutorul Eului său.

Va veni o vreme când Eul va domina complet corpul astral, îl va anima, îl va pătrunde. Atunci omul va constitui un element superior, pe care îl numim Manas sau Eul-spirit şi care nu este altceva decât corpul astral transformat de către Eu. În fond, corpul astral este alcătuit din două părti, dintre care una s-a transformat deja sub dominaţia Eului, pe când pe cealaltă Eul nu o stăpâneşte încă. Aceasta din urmă este încă plină de forţe şi instincte inferioare, pe care Eul trebuie să le alunge şi să le înlocuiască cu alte forţe. Dar pentru ca aceste forţe inferioare să nu distrugă corpul astral, trebuie ca acesta să fie pătruns, să fie animat de entităţi superioare care să-l guverneze acum, aşa cum o va face omul atunci când va atinge punctul final al evoluţiei sale. Aceste fiinţe care au misiunea de a ţine în frâu acea parte a corpului astral pe care omul nu o poate stăpâni sunt superioare omului – sunt îngerii sau Spiritele clarobscurului. De fapt, fiecare om se află în grija unui astfel de spirit, care îi conduce corpul acesta astral, şi îngerul păzitor nu este rodul unei imaginaţii copilăreşti, ci exprimă o înţelepciune profundă.

Acest înger de pază are o misiune importantă. Ştim că omul trece prin multe reîncarnări. De la un anumit punct al evoluţiei începe să primească Eul în sufletul său şi să trăiască pentru prima dată cu el pe Pământ. El moare, apoi după un anumit timp se reîncarnează, şi astfel urmează reîncarnări după reîncarnări, până în viitorul foarte îndepărtat când evoluţia omenirii se va sfârşi. După ce va trece prin toate aceste reîncarnări, omul va căpăta în sfârşit capacitatea de a-şi stăpâni perfect corpul astral. Cel puţin în cazul unei evoluţii normale, el nu poate ajunge la aceasta fără să fi trecut prin numeroase reîncarnări. Unul dintre spiritele superioare însoţeşte fiinţa cea mai intimă a omului care trece din încarnare în încarnare şi îl îndrumă să-şi îndeplinească misiunea pe Pământ. În realitate lucrurile se petrec ca şi cum omul, la începutul peregrinărilor sale pe pământ, şi-ar putea ridica privirile spre o fiinţă sublimă, modelul care îi stăpâneşte corpul astral şi care îi spune: astfel va trebui să fii tu atunci când îţi vei fi îndeplinit evoluţia terestră. Misiunea îngerilor este să dirijeze încarnările umane. Ca atare, fie că spunem că omul îşi contemplă Eul său superior, de care trebuie să se apropie tot mai mult, fie că spunem: omul îşi contemplă îngerul ca pe un model sublim, în fond aceasta reprezintă absolut acelaşi lucru.

După aceea, continuându-şi opera, omul îşi va transforma în mod conştient corpul eteric în Buddhi sau Spirit al vieţii; în prezent el face acest lucru în mod inconştient. De aceea lumile spirituale superioare trebuie să acţioneze în corpul eteric, şi această activitate revine Spiritelor focului. Dar corpurile eterice ale oamenilor nu sunt atât de diferenţiate individual cum sunt corpurile astrale. Fiecare om are calităţile şi defectele sale, dar în ceea ce priveşte corpul eteric, aici există o oarecare egalitate; acest lucru se exprimă în calităţile unei rase, ale unui popor. De aceea nu există înger păzitor pentru corpul eteric aşa cum există pentru cel astral. Păzitorii popoarelor şi raselor sunt spiritele focului. Popoarele şi rasele de pe pământul nostru sunt călăuzite în mod colectiv de aceste spirite numite arhangheli sau spirite ale focului. Ochii voştri descoperă acum lucruri care rămân abstracte pentru foarte mulţi oameni, dar care sunt absolut concrete pentru cel a cărui privire pătrunde în lumile spirituale.

Când se vorbeşte despre spiritul sau sufletul unui popor, se consideră că aceasta este numai o formulă abstractă oarecare. Dar pentru un observator ocult situaţia este alta. Poporul în întregime îi apare ca încastrat într-o substanţă spirituală, şi această substanţă spirituală este corpul unui spirit al focului. Din timpuri imemoriale Pământul nostru este condus şi îndrumat, din popor în popor, din rasă în rasă, de către Spiritele focului, care sunt implicate pas cu pas în evoluţie şi a căror expresie o constituie sufletele popoarelor.

Dar există şi altceva, independent de comunităţi ca poporul sau rasa. Vedeţi câte lucruri se detaşează de aceste colectivităţi în epoca noastră. Dacă ne întoarcem cu gândul în secolul XIII, de exemplu, vedem că şi atunci s-au ivit mişcări spirituale asemănătoare la toate popoarele europene, depăşind sfera spiritelor popoarelor – este aşa-numitul „spirit al vremii“. Acest spirit al vremii există în realitate, este corpul unor entităţi aflate pe o treaptă şi mai înaltă, Spiritele personalităţii, Archai, Spirite ale originilor.

Vedem deci că Pământul nostru este înglobat într-o atmosferă spirituală. Din stratul mineral se ivesc plantele; animalele şi omul păşesc pe pământ; acesta la rândul său este înconjurat de entităţi spirituale: spirite care conduc pe fiecare om în parte, spirite care călăuzesc popoarele şi rasele şi cele care marchează spiritul timpului dintr-o epocă într-alta.

Din punctul de vedere al Ştiinţei spirituale, orice om, în decursul vieţii care se desfăşoară între naşterea fizică şi moarte, ne apare la început ca stăpân incontestabil atât al lumii sale interioare cât şi al acţiunilor şi al voinţei sale. Dar ştim că entitatea sa interioară parcurge numeroase reîncarnări şi că în situaţia normală a evoluţiei sale actuale omul nu este încă în stare să exercite o influenţă care să treacă dincolo de întruparea pe care o trăieşte; prin urmare este nevoie ca nişte fiinţe să acţioneze în el pentru a-i imprima forţe de orientare care să nu se limiteze numai la ceea ce se petrece între naştere şi moarte, ci să depăşească acest interval şi să lege o încarnare de alta. Aceste fiinţe spirituale, după cum am spus, sunt numite în esoterismul creştin îngeri sau Angeloi; pot fi, de asemenea, numite Spirite ale clarobscurului sau, în ştiinţa spirituală rosicruciană, Fii ai Vieţii. Toate aceste denumiri vor deveni încetul cu încetul mai clare. Am studiat de asemenea modul în care comunităţile umane, rasele şi popoarele sunt conduse de spirite pe care le numim Arhangheli sau Spirite ale focului; în sfârşit, ceea ce depăşeşte viaţa limitată a unui popor, ceea ce se exprimă în spiritul epocii este condus de forţe originare numite şi Archai sau Spirite ale personalităţii, sau după terminologia teosofică Asuras. Astfel, oriunde ne aflăm, entităţile spirituale pătrund în universul nostru şi vedem cum regnurilor care ne înconjoară li se adaugă încă trei. Să ne reprezentăm acum care sunt manifestările exterioare ale acestor fiinţe.

Observarea materială obişnuită a planetei noastre ne arată că ea este alcătuită din pământ, apă, aer şi foc. Aşa cum ştim deja, acestea sunt cele patru stări ale materiei exterioare. Ceea ce înţelegem în general prin „pământ“ este ceea ce acum este numit „solid“. Tot ceea ce este lichid (nu numai apa, dar chiar şi de exemplu, mercurul, este desemnat de termenul de „apă“; aerul se extinde asupra a tot ce este gazos; cât despre ceea ce resimţim că este dotat cu un oarecare grad de căldură, ni-l reprezentăm pătruns de ceea ce numim „căldura substanţială“, care pentru noi nu este o calitate exterioară, ci o prelungire a stărilor fizice la care ne-am referit mai înainte şi de care este strâns legată*. Acesta este modul în care ne putem reprezenta la început ceea ce ne înconjoară sub aspect material.

Or, spiritele pe care le-am amintit mai înainte trăiesc în aceste diverse elemente materiale ca într-un corp exterior. Pentru acela care observă universul cu o privire clarvăzătoare, elementul lichid, şi îndeosebi apa, este străbătut şi însufleţit nu numai de fiinţe de natură acvatică, cum ar fi peştii şi altele, ci şi de entităţi spirituale, cu toate că lichidul este instabil şi incapabil de a păstra vreo formă precisă. Într-adevăr aceste entităţi sunt întrupate într-o formă fluidă care se modifică necontenit şi pe care, prin urmare, ochiul omenesc nu o poate vedea. Aici trăiesc cei pe care i-am numit îngeri sau Spirite ale clarobscurului. Ei au într-adevăr un corp fizic, dar care nu are o consistenţă bine definită; atunci când miturile antice şi legendele vorbesc de „fiinţe acvatice“, aceasta nu este fantezie, ci relatarea unui fapt real. În elementul cunoscut sub numele de „aer“, şi mai ales în aerul care ne înconjoară, trăiesc entităţi numite arhangheli. Şi nu este numai o legendă ceea ce se povesteşte, cum că vântul care suflă şi formează vârtejuri este manifestarea corporală a acelui regn. Când spunem că îngerii trăiesc în elementul apă, trebuie să adăugăm că este vorba în mod special de acea apă care umple atmosfera sub formă de vapori, care este pulverizată ca o ceaţă fină în aer; în acest aer, cel înzestrat cu clarviziune percepe prezenţa corporală a arhanghelilor.

Căldura pe care o simţim în noi este semnul fizic al fiinţelor pe care le numim Spirite ale personalităţii sau forţe originare. Vă puteţi da seama că nu atât cele patru elemente: pământ, apă, aer şi foc sunt cele care alcătuiesc omul, ci îndeosebi fiinţele pe care le-am numit mai sus. Ele compun corpul uman în aceeaşi măsură ca şi materia; îl pătrund şi îl străbat în permanenţă.

Dar încă nu am epuizat lista fiinţelor care se ocupă de om. Există unele şi mai elevate, care sunt superioare chiar şi Spiritelor personalităţii şi a căror acţiune interesează Universul, Pământul şi Omul.

Printre acestea se numără, de exemplu, fiinţele care vin spre noi strălucind în lumină; lumina este pentru noi ceva şi mai subtil decât căldura. Peste tot unde se împrăştie raze, întâlnim în lumină veşmântul entităţilor superioare pe care esoterismul creştin le numeşte „Puteri“ „Exousiai“; sunt numite de asemenea Spirite ale formei, căci ele dau formă la tot ce ne înconjoară. Peste tot unde vedem lucruri limitate de forme exacte, putem recunoaşte activitatea acestor spirite. Am văzut că Spiritele timpului care se manifestă în decursul evoluţiei terestre sunt dependente de Spiritele personalităţii; Spiritele formei au de îndeplinit o misiune şi mai înaltă. De la începuturile evoluţiei umane, adică din momentul în care omul a realizat prima sa încarnare, Spiritul timpului s-a transformat neîncetat; noi conducători au apărut din falanga Spiritelor personalităţii. Dar există ceva care depăşeşte şi acţiunea Spiritelor timpului şi care se continuă de-a lungul întregii istorii a omenirii. Atunci când omul şi-a început misiunea pe pământ, entităţile spirituale au intervenit în omenire şi lor le datorăm posibilitatea de a acţiona ca oameni pe acest pământ. Aceste spirite, pe care le-am numit Spirite ale formei, dirijează de la începutul misiunii terestre ansamblul tuturor acţiunilor celorlalte entităţi: Spiritele personalităţii care trăiesc în Spiritul timpului, Arhanghelii colectivităţilor şi îngerii fiecărui individ. Aceste Puteri au avut drept sarcină să vegheze asupra misiunii terestre în ansamblul ei; sarcina lor priveşte întreaga planetă.

Întâlnim aceste Puteri sau Spirite ale formei atunci când ne ridicăm deasupra Spiritului timpului până la Spiritul întregii omeniri.

Ştiţi desigur că planeta terestră este supusă, ca şi omul, legii reîncarnării. Pământul nostru a trecut odinioară printr-o etapă pe care o numim vechea Lună. Misiunea terestră nu se realiza atunci în aceeaşi formă ca cea în care se face astăzi pe Pământul propriu-zis. Luna a avut o altă misiune, căci fiecărei stări planetare îi corespunde în Cosmos o misiune aparte; nimic nu se repetă în acelaşi fel, totul este supus evoluţiei. Odinioară, în vremea acelei încarnări a Pământului pe care o numim vechea Lună, Spiritele mişcării, Dynamis sauVirtuţi în sensul esoterismului creştin au avut o sarcină analoagă cu cea pe care o au pe pământ Spiritele formei.

Să mergem şi mai mult în urmă pe scara evoluţiei, până la starea planetară care a precedat vechea Lună – străvechea stare solară, care nu are nimic comun cu soarele pe care îl vedem astăzi pe cer. Era guvernat de entităţi, aşa cum sunt Spiritele formei pe Pământ şi Spiritele mişcării pe Lună. Esoterismul creştin le desemnează prin numele de Kyriotetes sau Dominanţe; acestea sunt Spiritele înţelepciunii. Ele au domnit pe vechiul Soare. Ajungem acum la cea mai veche stare planetară, la vechiul Saturn. Fiinţele care au dominat acolo sunt cele pe care le numim Tronuri sau Spirite ale voinţei. Ne-am apropiat astfel din treaptă în treaptă de fiinţe spirituale care dirijează nu numai ceea ce se transformă, ca Spiritul timpului, ci a căror misiune priveşte un astru în ansamblu şi nu se schimbă decât atunci când se trece de la o planetă la alta.

Tronurile, Spiritele înţelepciunii, Spiritele mişcării şi Spiritele formei sunt încă într-un contact permanent, strâns cu noi, cu toate că această uniune este mai puţin intimă şi mai puţin tangibilă direct faţă de cea care ne leagă de entităţi spirituale de natură mai putin elevată. Vom încerca să ilustrăm printr-un exemplu modul în care acţionează aceste entităţi în evoluţia planetei noastre. Dar pentru aceasta va trebui mai înainte să facem unele consideraţii privind evoluţia pe care o parcurg Îngerii, Arhanghelii şi Spiritele personalităţii. Toate acestea sunt superioare omului actual. Dar va veni vremea când şi omul va atinge grade superioare ale evoluţiei. Când va avea loc următoarea încarnare a Pământului nostru, în stadiul Jupiter, omul va ajunge la nivelul pe care astăzi îl ocupă îngerii, căci el evoluează neîncetat spre grade de perfecţiune tot mai înalte. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu celelalte entităţi; ele nu au fost dintotdeauna ceea ce sunt astăzi şi au trecut şi ele prin stadii inferioare. De exemplu, îngerii au străbătut în trecut stadiul de om, care este stadiul nostru pe Pământ; pentru ei aceasta s-a petrecut pe vechea Lună, şi dacă au devenit ceea ce sunt acum, aceasta s-a realizat ca urmare a efortului depus de ei înşişi.

Arhanghelii sau Spiritele focului au trecut de asemenea prin stadiul lor omenesc, pe vechiul Soare; ei erau pe atunci în stadiul în care suntem noi acum, păstrând proporţiile; acum ei sunt cu două etape înaintea noastră. Cât despre Spiritele personalităţii, ele au cunoscut un stadiu omenesc pe vechiul Saturn. Erau cu un grad deasupra fiinţelor care au străbătut acest stadiu pe vechiul Soare, iar astăzi sunt cu trei etape mai avansate decât omenirea de pe Pământ.

Spiritele formei, Puterile, care ne apar ca fiinţe de o elevaţie sublimă, şi-au săvârşit stadiul omenesc într-un trecut inimaginabil de îndepărtat; atunci când a început prima încarnare a Pământului nostru în stadiul pe care îl numim vechiul Saturn, ele terminaseră deja această evoluţie omenească. Pe această cale putem măsura cât de elevate trebuie să fie sentimentele noastre când ne ridicăm privirile spre aceste Fiinţe spirituale. Totuşi şi acestea se supun legii evolutiei, şi cu toate că încă de pe vremea vechiului Saturn erau mai avansate decât este astăzi omul de pe Terra, ele n-au încetat să-şi continue evoluţia din treaptă în treaptă, în decursul încarnărilor planetare ale Soarelui, Lunii şi în stadiul actual. Astfel ele au ajuns la un grad de perfecţiune atât de sublim, încât câmpul lor de aciiune a atins momentul în care nu mai au nevoie de o planetă pentru a-şi găsi substanţele prin care pot exista. Căci dacă, într-un anumit sens, toate celelalte entităţi au nevoie de planeta noastră: îngerii de apă, arhanghelii de aer şi Spiritele personalităţii de foc, Spiritele formei deja nu mai au nevoie de starea noastră planetară. Au avut nevoie de un alt lăcaş, atunci când Pământul nostru şi-a început evoluţia, şi acesta este motivul pentru care s-au despărtit de el.

V-am spus că a fost o vreme când globul pământesc şi Soarele nu formau decât un singur corp. Spiritele formei, în acea vreme, erau unite încă cu Pământul; dar ca urmare a perfecţiunii pe care au dobândit-o au avut nevoie de o substanţă mai subtilă decât cea pe care le-o putea oferi Pământul. Prin urmare ele au extras de pe Pământ elementele şi fiinţele cele mai subtile şi se poate spune că în acest mod s-a făcut desprinderea Soarelui. Acesta este motivul spiritual pentru care Pământul s-a despărtit de Soare. Această separare a corpurilor nu s-a produs numai datorită presiunii mecanice a unei explozii a materiei, ci şi sub acţiunea unor entităţi spirituale: Spiritele formei au retras de pe Pământ elementele subtile şi în urma acestui fapt s-a născut globul solar, care de atunci îşi îndreaptă din afară lumina către Pământ. Prin razele de soare se revarsă asupra noastră natura spirituală a Puterilor, de aceea v-am spus mai înainte că lumina este veşmântul acestor Puteri. Atunci când, cunoscând Ştiinţa spirituală, ne ridicăm privirile către Soare şi vedem această lumină limpede ale cărei raze coboară către noi, recunoaştem în ea veşmântul spiritelor care-şi îndreaptă forţele spre pământ pentru a ajuta şi călăuzi misiunea pământească.

 

Your email is never published or shared.