• DRAGI VIZITATORI!

    Religiile din întreaga lume, acum, sunt total lipsite de sens. Noi dorim o distracţie spiritulă şi astfel mergem la biserică, la templu sau moschee, dar asta nu are nimic de-a face cu suferinţa noastră zilnică, cu confuzia şi ura. Un om care este cu adevărat serios, care vrea cu adevărat să descopere dacă există ceva mai mult decât acest lucru îngrozitor numit existenţă, trebuie în mod evident să fie total liber de dogmă, de credinţă, de propagandă, el trebuie să se elibereze de structura în care a fost adus pentru a fi un “om religios”. Mintea religioasă este ceva cu totul diferit de mintea care crede în religie. Mintea religioasă nu aparţine niciunui grup, niciunei secte, niciunei credinţe, niciunei biserici, niciunui circ organizat; prin unitare este capabilă de a privi lucrurile în mod direct şi a le înţelege imediat. Astfel este mintea religioasă, deoarece ea este propria-i lumină. Atunci ce este religia? Ea este investigarea cu toată atenţia, însumând întreaga energie, pentru a descoperi sacrul, pentru a atinge ceea ce este sfant. Religia este încetarea ”eu-lui”.

Cat de mici suntem in Univers ?

Screen Shot 10-12-15 at 05.36 PM

Fascinatia pentru nemarginirea banuita a Universului sau pentru misterele creatiei sale i-a facut pe oameni sa acumuleze cat mai multe cunostinte despre planete, stele si constelatii aflate la sute sau mii de ani-lumina de Pamant. Aflati dintotdeauna in cautarea unor surse de putere din care sa isi adape orgoliul si nevoia de a infrange temerile si frica fata de orice este necunoscut si ascuns, oamenii au uitat de multe ori puterea stiintei, in favoarea acumularii de bunuri frivole si perisabile.

Nu a durat foarte mult pana cand lectia a fost invatata. Sursa adevaratei puteri nu vine din lucrurile materiale, ci din ceea ce mintea umana poate sa cunoasca, sa cuprinda, sa inteleaga. Prin urmare, puterea umana isi are sursa in cunoastere si tot de acolo ii vine si slabiciunea. Omul a savurat prima iesire in spatiu ca pe o victorie asupra necunoscutului in care s-a avantat, manat de drogul cunoasterii. Insa tot atunci, imensitatea acelui spatiu, l-a facut sa vada cat de mic este.

Vezi intregul post »

Valeriu Popa – De ce ne imbolnavim ?

 

valeriuss

Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, mai ales dacă este vorba de o maladie ereditară sau e luată de la cineva. Orice boală sau accident apărut în viaţa ta a fost provocat de tine. Boala este pur şi simplu un semnal al corpului tău.

Supraconştiinţa ta, latura ta divină, Dumezeul tău interior îţi trimite un mesaj ca să-ţi atragă atenţia asupra faptului că în acţiunile, vorbele şi gândurile tale este ceva care se opune legii iubirii. De aceea este necesar să captezi mesajul şi să mulţumeşti supraconştiinţei tale că ţi l-a transmis. Dacă nu reuşeşti să descifrezi mesajul, bolile şi accidentele tale nu vor face decât să se intensifice.

Cănd starea de rău persistă, e timpul să vezi neapărat despre ce e vorba. Dacă boala e puternică înseamnă că ea s-a instalat în tine de multă vreme. Este sufletul tău care strigă ajutor. Trebuie să revii pe drumul cel bun, pe drumul dragostei.

Vezi intregul post »

Bruce Lipton – Cand ti-e frica, esti mai prost

BiologiaCredintei

Vă amintiţi de privirile îngheţate şi speriate de bombe de pe faţa studenţilor mei din Caraibe, atunci când au picat la testul pe care îl dădusem – echivalentul din facultatea de medicină, al unui leu fioros? Dacă studenţii mei ar fi rămas îngheţaţi în frică, vă pot garanta că la testele finale ar fi răspuns deplorabil. Adevărul este simplu: când ţi-e frică, eşti mai prost. Profesorii văd asta tot timpul, la studenţii care „nu iau note bune la teste”. Stresul examenului îi paralizează pe studenţi, iar aceştia, cu mâinile tremurând, bifează răspunsurile greşitepentru că, în panica lor, nu sunt în stare să acceseze informaţia stocată la nivel cerebral, pe care au acumulat-o cu grijă, de-a lungul întregului semestru.

Vezi intregul post »

NITA PETRUTA ANCA - FRICA ESTE O STARE DE SPIRIT IN MINTEA NOASTRA, PTR A SCAPA DE EA, SA NE BUCURAM DE EVENIMENTELE FRUMOASE DIN VIATA NOASTRA.

Bruce Lipton – Sistemul biologic de aparare a patriei

BiologiaCredintei

La organismele pluricelulare, comportamentele de creştere/protecţie sunt controlate de sistemul nervos. Este treaba sistemului nervos să monitorizeze semnalele din mediu, să le interpreteze şi să organizeze reacţiile comportamentale corespunzătoare. Intr-o comunitate pluricelulară, sistemul nervos este ca şi guvernul care organizează activităţile cetăţenilor săi – celulele. Atunci când sistemul nervos recunoaşte în mediu un factor de stres ameninţător, el alertează comunitatea de celule cu privire la pericolul iminent.

Practic, corpul este dotat cu două sisteme de protecţie separate – şi fiecare este esenţial pentru întreţinerea vieţii. Primul este sistemul care mobilizează protecţia împotriva ameninţărilor externe. Se numeşte axa HPS – adică axa – hipotalamus-pituitară-suprarenale. Atunci când nu există nicio ameninţare, axa HPS este inactivă, iar creşterea este înfloritoare. Insă atunci când hipotalamusul percepe o ameninţare în mediu, acesta mobilizează axa HPS, prin trimiterea unui semnal la glanda pituitară – „glanda şefa“ – care răspunde de organizarea celor cincizeci de trilioane de celule din comunitate, pentru a face faţă ameninţării iminente.

Vezi intregul post »