site
	stats

Jiddu Krishnamurti – Iluzia progresului

Screen Shot 12-15-15 at 08.39 AM

Cunoaşterea tehnologică, care este totuşi necesară, nu va rezolva în niciun fel tensiunile noastre interioare, psihologice şi conflictele; Si asta deoarece am dobândit cunoştinţe tehnice fără a înţelege procesul integral al aceastei tehnologii, devenind un mijloc de auto-distrugere. Omul care ştie cum să dividă atomul, dar care nu are deloc iubire în inima lui, devine un monstru.

Vedem că se fac progrese in sensul evident al acestui cuvânt, există noi invenţii, maşini mai bune, avioane mai bune, frigidere mai bune, pacea superficială a unei societăţi în progres şi aşa mai departe. Ea afectează superficial desfăşurarea vieţii noastre, dar poate transforma fundamental gândirea noastră?

Noi fiinţele umane suntem ceea ce am fost de milioane de ani – colosal de lacomi, invidioşi, agresivi, geloşi, anxioşi şi disperaţi – cu sclipiri ocazionale de bucurie şi afecţiune. Suntem un amestec ciudat de ură, frică şi blândeţe: suntem ambele, violenţa şi pacea. S-au făcut progrese în exterior, de la carul cu boi la avion, dar psihologic individul nu s-a shimbat deloc!

Interesul propriu, dorinţa de putere, de poziţie, de împlinire etc. sunt factorii care distrug nu doar lumea ci şi extraordinara capacitate a creierului nostru. Creierul are o capacitate remarcabilă, aşa cum se vede din lucrurile extraordinare realizate în tehnologie. Şi niciodată nu aplicăm această imensă capacitate lăuntric, pentru a ne elibera de frică, pentru a pune capăt durerii, suferinţei, pentru a cunoaşte iubirea şi compasiunea. Noi niciodată nu cercetăm, nu explorăm acest domeniu; suntem prinşi de lume, cu toată mizeria ei.

Toată lumea venerează succesul. Vă hrăniţi cu glorificarea succesului. In realizarea unui mare succes există de asemenea o mare suferinţă.

Vă rog să ascultaţi toate acestea. Din toate părţile suntem încurajaţi să fim competitivi, să fim ambiţioşi, să fim de succes. Concurenţa, ambiţia şi succesul sunt dumnezeii unei societăţi particulare, prospere, precum aceasta, şi la ce vă aşteptaţi? Vreţi ca delicvenţa juvenilă să devină respectabilă, asta-i tot.

Cineva este atât de obişnuit cu conflictul şi lupta; altul simte că dacă nu există niciun conflict, nu se dezvoltă, nu creşte, nu creează, altul nu lucrează corespunzător.

Omul a trăit până acum prin activitatea creierului, menţinându-l activ, deoarece el a luptat pentru supravieţuire, pentru a acumula cunoştinţe, îndemânare, pentru siguranţă, pentru protecţie. Acum maşinile fac toate acestea şi tu ce mai faci? Care este viitorul omului acum când maşina poate prelua toate operaţiunile pe care le face gândirea, şi le poate face mult mai rapid, învaţă mult mai repede – face tot ceea ce face omul?

Priviţi cum creierul, care a evoluat prin mii de ani, a devenit atât de limitat. El are o putere infinită, într-o singură direcţie, în direcţia tehnologiei. Creierul are o putere infinită. Asta este evident. Creierul a dus omul pe Lună. I-a dat un mare confort, igienă, comunicare şi aşa mai departe. Dar creierul este limitat, deoarece nu poate merge in altă direcţie decât aceasta. Asta este, in prezent el este incapabil de a merge spre interior. Şi dacă poate merge cu o extraordinară putere intr-o direcţie, precum această extraordinară energie investită in lumea tehnologiei, atunci poate merge de asemenea în cealaltă direcţie, nu în direcţia distracţiei şi divertismentului ci în lumea psihicului. Atunci acesta ar avea o capacitate extraordinară, infinită, atât în exterior, aceasta fiind lumea tehnologiei, cât şi în interior, în lumea psihologică.

Toate răspunsurile noastre sociale, economice sau religioase sunt căutate de o minte condiţionată şi prin urmare oricare ar fi răspunsul va fi progresiv condiţionat, niciodată dincolo de condiţionare. Asta este, în locul venerării cuvântului Dumnezeu, venerăm acum cuvântul Stat şi folosind cuvântul stat credem că am făcut progrese cnomic. Sau dacă nu ne place cuvântul stat vom face acelaşi lucu cu cuvântul ştiinţă ca şi cum asta ar rezolva toate problemele noastre. Intotdeauna abordăm soluţia tuturor problemelor noastre cu o gândire condiţionată.

Religiile organizate şi lumea modernă merg împreună: ambele cultivă inima goală. Suntem superficiali, genii intelectuale, capabili de mari invenţii şi de a produce mijloacele cele mai distructive de lichidare reciprocă şi a crea mai multă şi mai mare divizare între noi. Dar nu ştim ce înseamnă a iubi; nu avem niciun sunet în inimile noastre. O inimă goală cu o minte tehnică nu sutem fiinţe umane creative.

Asta este principala criză a vieţii voastre, criza nu este exterioară, în progresul tehnologic, ci mai degrabă în modul în care gândim şi trăim şi în modul în care simţim. Aici este locul unde trebuie să aibă loc o revoluţie.

Tu trebuie să începi din nou. Asta înseamnă o revoluţie radicală, nu una de tip sângeros, care nu rezolvă nimic, ci o revoluţie radicală a gândirii, a simţirii, a valorilor. Această revoluţie radicală poate fi realizată doar de tine şi de mine; această revoluţie care va crea o nouă integrare individuală trebuie să înceapă cu tine şi cu mine. Ceea ce putem face dacă suntem oameni intelignţi este de a aborda această problemă noi înşine, in prezent. Prezentul, acum. Este singura eternitate, nu in viitor. Trebuie să acordăm o atenţie deplină problemei. Acum!

Citate extrase din discursurile lui Jiddu Krishnamurti